luni, 19 mai 2008

Decupaje



O altă variantă pentru nivelul doi... Ideea ar fi aşa: Bagdadul este din punct de vedere simbolic, un soi de paradis inocent şi inconştient. Prin întâlnirea cu personajul feminin, în viaţa vizirului intră Iubirea (-şi aşa începe totul... pentru că iubirea este poarta spre viaţă, iar viaţa este inseparabilă de moarte). A doua imagine - I admit, cea mai schioapă in momentul de faţă...- repreyintă dragostea de cunoaştere, de călătorie - aşadar importanţa se mută de pe ajungerea la Samarkand la ceea ce se cumulează pe parcursul drumului. Iar ultima imagine este sosirea - şi ieşirea din jocul în care a intrat în prima imagine.

2 comentarii:

Anonim spunea...

forte spatial ...si expresiv, se mai poate insista...

emilia spunea...

excelent.am vazut abordarea acesta folosita in teatru de hartie, o forma de dramatizare folosita in franta in care personajele aveau o singura dimensiune si utilizau textul lui Visniec.